Obiceiuri din cadrul Sarbatorii Pascale la romani

Gandindu-ma ca se apropie cu pasi repezi sarbatoarea Sfintelor Pasti,care este si cea mai mare sarbatoare crestin-ortodoxa de la romani,am decis sa fac o revizuire asupra obiceiurilor si traditiilor caracteristice Invierii Domnului si premergatoare acesteia.

Dupa cum bine stiti,am intrat deja in Postul cel Mare,Postul de 40 de zile,care se incheie cu “Saptamana Patimilor”,cea a mortii lui Iisus.Postul Pastelui a fost randuit de Biserica pentru pregatirea sufleteasca a catehumenilor,care urmau sa fie botezati,devenind in cele din urma o perioada prielnica de curatare si indreptare pentru toti crestinii.In Saptamana Mare,ultima saptamana dinaintea Invierii,credinciosii care au postit pana la acest moment participa la Spovedanie si primesc Sfanta Impartasanie,spre iertarea pacatelor si intampinarea cuviincioasa a Invierii Mantuitorului.Nuntile,botezurile sau petrecerile sunt excluse in aceasta perioada,finalizata prin Saptamana Luminata,cea de dupa Inviere.De asemenea,este interzisa consumarea otetului si a urzicilor in Saptamana Mare;se va manca peste doar in zilele de “Dezlegare la peste”, consemnate in calendarul ortodox (In Postul Mare de anul acesta avem doua dezlegari, de Buna Vestire si de Florii).

Un simbol binecunoscut al Sfintelor Pasti il reprezinta ouale de culoare rosie,vopsite in ultima joi din Post,numita si Joia cea Mare,Joia Patimilor sau Joia Neagra;ele semnifica sangele varsat de Iisus Hristos.

De pe masa de Pasti nu vor lipsi cozonacul si pasca,de forma rotunda,impodobita la mijloc cu o cruce si cu o impletitura din aluat pe margine.Se obisnuieste ca in momentul bagarii ei in cuptor,femeia sa rosteasca cateva cuvinte,facand semnul crucii cu lopata pe usa cuptorului-“Cruce-n casa,/Cruce-n piatra,/Dumnezeu cu noi la masa,/Maica Precista pe fereastra.”

Incepand cu seara Floriilor-in a sasea duminica din post,care marcheaza intrarea Mantuitorului in Ierusalim-si pana in Vinerea Patimilor,la biserici se vor savarsi in fiecare seara dupa orele 18-19 Deniile,slujbele specifice Postului Mare.Ele sunt finalizate cu Denia Prohodului din Vinerea Mare,ziua de doliu a intregii crestinatati in care Mantuitorul a fost rastignit si pus in mormant; Vinerea Mare este zi de post negru.

In Joia Mare se praznuiesc spalarea picioarelor ucenicilor de catre Iisus,Cina cea de Taina,rugaciunea din Gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda.Aceasta zi marcheaza Denia celor 12 Evanghelii(se ingenunche de 12 ori),cand se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. Tot in Joia Mare se savarseste Liturghia Sfantului Vasile cel Mare, Sfanta Impartasanie fiind pusa spre pastrare in Sfantul Chivot spre impartasirea credinciosilor in diferite nevoi, in special a bolnavilor si a celor ce nu se pot deplasa la biserica. Traditia spune ca in noaptea dinainte sau in dimineata acestei zile mormintele se deschid,iar sufletele celor morti se intorc la casele lor.In sudul tarii,fetele fac 12 noduri unei ate si isi pun pentru fiecare cate o dorinta,urmand sa le desfaca cand dorinta s-a implinit;in unele zone exista obiceiul ca in a doua zi de Pasti fetele sa fie stropite cu apa de baieti,carora le vor da sa bea si le vor face daruri.Fata care ramane nestropita este urmarita de ghinion tot timpul anului.

Saptamana Luminata este considerata perioada in care Mantuitorul nu S-a inaltat inca la Cer,aflandu-se in continuare printre oameni.Ca semn al bucuriei Invierii Sale,preotii poarta haine preotesti cu fir auriu sau argintiu.In locul salutului obisnuit se va ura “Hristos a inviat”, raspunzandu-se cu “Adevarat a inviat.”

In noaptea Invierii,credinciosii merg la biserica la miezul noptii pentru a lua “lumina”-fiecare dintre cei veniti isi va aprinde lumanarea din lumanarea aprinsa de preot,simbol al biruintei vietii asupra mortii si a luminii asupra intunericului,pe care o vor purta pana in casele lor.

Mielul care se consuma in zilele de Pasti de catre crestini Il simbolizeaza pe Mantuitor si Jertfa Lui nevinovata pe Cruce,pentru iertarea pacatelor oamenilor.